Un loc înconjurat de verde, o clădire monument istoric, un loc reconstruit parcă de la zero. Este Domeniul Manasia, un spațiu ce găzduiește astăzi evenimente cochete, noble drinks-uri, dar mai ales un loc de retragere spre lumea de altădată.
Am putea spune că fiecare dintre noi suntem curioși să descoperim acel „altceva”, acel loc de poveste despre care să spunem și altora mai departe. Așa a fost și cu noi – am încercat pe cât am putut să regăsim locuri, oameni, spații – altfel. Despre care să spunem mai departe, despre care să vorbim cu drag și pe care să îi desemnăm ca fiind parte dintre cei 100 de îngeri pentru România. Și da! Voi, Domeniul Manasia vă ocupați locul cu cinste, dar mai ales cu multă fumusețe.
Astăzi spunem despre voi, iar mâine vă vor afla și alții…
Domeniul Manasia, locul de retragere pentru bine
Fascinant – cam asta este cuvântul atunci când hotărăști să treci dincolo de porțile sale. Un loc ce își revendică gloria de altădată prin crearea cadrului perfect pentru experiențe sofisticate și memorabile, adaptate mediului social contemporan.
O bijuterie de patrimoniu unică în peisajul Bărăganului – inclusă în Ansamblul Conacului Hagianoff, o clădire și un loc de importanță națională. Se află situat în județul Ialomița, foarte aproape de București și găzduiește atât conacul, cât și parcul, crama și totul te conduce într-o lume parcă a burgheziei de altădată.
2 hectare de parc frumos amenajat, un conac ce te transpune într-o lume a nobilimii de odinioară – cam asta a creat Ariadna Löwendal Dănilă și soțul său – și nu au făcut acest lucru doar cu drag de ei, cât mai ales cu drag de noi toți, laolaltă, dar mai ales cu drag de România.
Dejun la Conac
Ne-a plăcut ideea de a te bucura de verde, dar mai ales de ospățul de la conac. Și am ajuns. Am ajuns și ne-am bucurat de cele mai gustoase preparate, gătite cu drag de un bucătar chef ce pare a cunoaște secretele bucătăriei de altădată. Ospăț pe cinste, dar un ospăț condimentat de tot ceea ce vei avea să descoperi în aceste locuri. De aceea, nu cred că ar putea fi poveste mai frumos descrisă pentru o dimineață de weekend decât cea începută în aceste locuri, nu cred că există spațiu mai frumos amenajat decât cel ce s-a aflat în grija unor arhitecți cunoscuți ai timpului – restauratorul Dorin Dănilă, alături de arhitectul șef Alexandra Chiliman Juvara – cărora le mulțumim. Și ei fac parte dintre acei oameni buni, persoane despre care vom povesti în edițiile următoare. Și asta pentru că au adus locul de altădată în prezentul nostru, pentru a ne bucura, pentru a-l ști, pentru a-l cunoaște.
Povestea începe de atunci…
1650 – iată anul care menționează frumusețea construcției. Aparținea familiei nobile Cantacuzino. De atunci, clădirea a fost preluată de Alexandru Vodă Ipsilanti și apoi vândută Principelui Efrem Obrenovici.
Și de atunci, clădirea a trecut prin intrigi, dar și prin declinul regimului comunist. Dar astăzi, arată iarăși ca altădată și noi suntem mândri că putem păși la Conac, dar mai ales că ne putem bucura de loc, de spațiu, dar mai ales de timp atunci când te afli aici…
Iți mulțumim că ești parte din România! România ești TU, sunt EU, suntem noi TOȚI! Și cu toții am pornit din PRISPA!
